Haiducul Iancu Jianu. Adevăr şi legendă

Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită (cartonată)
Prefaţă de Dumitru Constantin-Dulcan
Imagine coperta I: actorul Adrian Pintea în rolul lui Iancu Jianu (din arhiva Lavinia Pintea)
Colecţia Noua Spiritualitate (coordonată de Dumitru Constantin-Dulcan)
Cartea conține CD cu cântece din vremea lui Iancu Jianu, care se distribuie gratuit.
Parteneri: Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română, Radio România, Libris.ro.

Ne întrebăm ce l‑a determinat pe Iancu Jianu, boier de categorie medie, cu o existenţă ma­terială sigură, să se răzvrătească. Indiscutabil, simţul dreptăţii a fost un motiv, care era înscris în genele sale. Crescând lângă copiii celor sărmani, a asistat la „spectacole” care pe un om al echităţii de talia sa nu îl puteau lăsa indiferent. Atitudinea haiducului a fost o formă de protest social şi naţional, dictat nu de instincte de ucigaş sau de îmbogăţire, ci de spiritul justiţiar cu care se născuse. Iancu Jianu avea stofă de erou antic, chemat de dreptate, şi nu de orgoliu sau de interese meschine.
Viaţa sa tumultoasă este plină de aventuri demne de eroii din basmele citite seara, pe vremuri, la lumina lămpii. Faima construită în doar şapte ani de haiducie s‑a datorat neîndoielnic şi inteligenţei sale, care a reliefat, pe măsura vremii în care a trăit, un geniu ridicat din popor, manifestat nu numai la dimensiuni populare, ci şi istorice. Pentru acest motiv am dorit să fie evocat, luând iniţiativa reeditării acestei cărţi, a unui eminent cercetător în domeniul istoric, Paul‑Emanoil Barbu. (Dumitru Constantin-Dulcan)

* * *

În istoria românilor, Iancu Jianu rămâne, în primul rând, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai haiduciei în spaţiul etnic românesc. Poate fi considerat un „Robin Hood al românilor”, deoarece şi el a rămas în istorie, ca şi nobilul‑haiduc englez. Nemulţumit profund de regimul fanariot, deşi fiu de boier, acesta s‑a rupt de clasa din care făcea parte pentru a trece de partea celor mulţi şi oprimaţi, luând calea codrului. El a haiducit şapte ani (1810-1817), pentru ca apoi, în 1821, să se alăture cu foştii săi haiduci lui Tudor Vladimirescu, căruia i‑a fost un colaborator devotat. Numele său devenise atât de răspândit, încât poporul îl dorea a fi „un al doilea Tudor Vladimirescu”, ceea ce l‑a determinat pe Jianu ca, în 1823, să încerce, dar fără succes, să reaprindă flăcările Revoluţiei de la 1821. Celebritatea numelui său, creată prin faptele sale vitejeşti, l‑a făcut iubit de popor, l‑a introdus repede în legendă şi în balada ce‑i poartă numele, care i se cânta încă din timpul vieţii şi va rămâne nemuritoare, ca şi amin­tirea reputatului haiduc din Romanaţi, un exemplu însufleţitor de bărbăţie, curaj, sacrificiu şi dăruire. (Paul-Emanoil Barbu)

* * *

Cuprinsul cărții:

Prefaţă de Dumitru Constantin-Dulcan
Introducere

PARTEA I
I. Descendent al unei familii boiereşti
II. Haiduc, zapciu de plasă şi participant la Revoluţia din 1821
III. Revenirea la ogor. Ultimii ani din viaţa lui Iancu Jianu. Descendenţii

PARTEA A II-A
I. Erou de baladă
II. Personaj de roman
III. Evocat în dramaturgie şi în compoziţia muzicală
IV. Portretul cinematografic
V. Imaginea în artele plastice
VI. Casa Memorială „Iancu Jianu”

ANEXE. Variante ale baladei Iancu Jianu
Le haïdouk Iancu Jianu. Vérité et légende (Résumé)
Iancu Jianu, the Outlaw: Truth and Legend (Abstract)
Paul-Emanoil Barbu (Curriculum Vitae)

* * *

Cuprinsul CD-ului:

1. Tudor Gheorghe, Ce bine trăiam flăcău
2. Ion Luican, Spune-mi, spune moș bătrân
3. Zorina Bălan, Răscoala din 1907
4. Zorina Bălan, Sus în deal la crâșma Stanii
5. Grupul folcloric „Brâulețul” din Celaru, județul Dolj, Iancu Jianu
6. Gheorghița Nicolae, Pe deal, pe la Spiridon
7. Formația „Trei parale”, De dragoste și Iancu Jianu ca la Dobrotești
8. Marcu Nicolici, Doină haiducească
9. Grupul vocal bărbătesc „Burnasul” din Alexandria, Iancu Jianu
10. Ion Crețeanu, Căprioară, surioară
11. Ion Crețeanu, Iancu Jianu

* * *

PAUL-EMANOIL BARBU este autorul unui număr important de lucrări științifice (ediții de documente, monografii, studii și articole) referitoare la o largă problematică a istoriei moderne și contemporane, abordând atât teme de interes regional, mai ales cu privire la Oltenia, cât și de interes național (revoluția de la 1848, mișcările sociale și politice postrevoluționare, războiul de independență, agricultura și alte ramuri ale economiei românești). De asemenea, a avut în atenție viața și activitatea unor oameni politici și de cultură, precum și fenomenul haiduciei la români. Cea mai rodnică activitate în domeniul cercetării științifice a fost aceea de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova, unde, de la simplu cercetător, a ajuns la gradul de cercetător principal I.

Studiile și articolele au fost tipărite în periodice apărute la Editura Academiei Române, precum Revista de istorie (devenită Revista istorică), Arhivele Olteniei. Serie Nouă, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane ,,C.S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova, cărora li se adaugă și alte publicații de specialitate (Revista Arhivelor, Muzeul Național, Analele Universității din Craiova etc.).
Printre cărțile publicate pot fi amintite: Din istoria cooperației de consum și de credit din România, vol. I (1851-1918), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1995; vol. II (1918-1945), București, Editura Universul, 2000; Agricultura României în perioada 1864-1918, Craiova, Editura Spirit Românesc, 1996 (coautor); Haiducul Iancu Jianu. Adevăr și legendă, București, Casa de Editură și Librărie ,,Nicolae Bălcescu”, 1998; ediția a II-a, revăzută și adăugită, Craiova, Editura Alma, 2010; Catagrafia județului Dolj din 1828, Craiova, Editura Universitaria, 2001 (coautor); Nică Barbu Locusteanu, Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002; Acțiuni sociale și politice românești în anii 1853-1854, București, Editura Academiei, 2003; Ioan Maiorescu (1811-1864), Craiova, Editura Alma, 2003 (coautor); Revoluția de la 1848 în Oltenia, Craiova, Editura Alma, 2003; Ilie Constantinescu (1874-1960). Profesor. Cercetător. Colecționar, Craiova, Editura Alma, 2008; Ștefan Bujor între legendă și adevăr. Studiu și documente, Craiova, Editura Alma, 2011; Aspecte ale agriculturii României între anii 1921-1944, Craiova, Editura Alma, 2015; „Revoluția de la 1848 în Oltenia”, ediţia a II-a, revăzută și adăugită, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2020.

* * *

Noua Spiritualitate este emanaţia unei Noi Ştiinţe care s-a conturat îndeosebi către sfârşitul secolului abia încheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledează pentru originea spirituală a Universului.
Viziunea materialistă asupra lumii a permis crearea unei civilizaţii tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea condiţiei umane. În acelaşi timp însă filosofia care a motivat-o nu a reuşit să evite actuala criză globală. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasaţi, mai aproape de autodistrugere.
Colecţia noastră se deschide, aşadar, tuturor cărţilor menite să propună o soluţie de ieşire din impasul lumii contemporane, să avanseze o ipoteză coerentă sau să adauge o nouă valenţă demersului spre o lume mai bună.
Nimic nu se va schimba în drama lumii actuale dacă rămânem la aceeaşi gândire. Acesta este motivul pentru care toţi comentatorii fenomenului social optează pentru o Nouă Spiritualitate. Respectul pentru viaţă, nevoia de schimbare a fiecăruia dintre noi în acord cu Legea fundamentală a Universului, care postulează înfăptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, şi nu a urii şi a dezbinării, constituie esenţa Noii Spiritualităţi. (Dumitru Constantin-Dulcan)